Rechinul albastru

Usor de identificat datorita corpului sau zvelt, rechinul albastru prezinta o coloratura deosebita: albatru indigo de-a lungul spatelui, albastru vibrant pe partile laterale si albastru-pal, aproape alb pe partile inferioare. Are ochii mari, dintii triunghiulari, botul conic, inotatoarele pectorale lungi si inotatoarea dorsala secunda mult mai mica decat cea primara. In timp ce inotatoarea caudala alungita ii confera forta de propulsie, corpul sau elegant si conic il face sa se miste cu gratie.

Rechinul din specia Prionace glauca are, probabil, cea mai ampla arie de raspandire, reprezentand una dintre cele mai frecvente specii de rechini. Ocupa apele temperate si tropicale de la 50 de grade N la 40 grade S, de pe intreaga suprafata a pamantului. Fiind o specie migratoare, executa periodic calatorii in jurul oceanului Atlantic. Este o specie pelagica, putand fi observat in largul oceanului, aproape de suprafata apei.

Rechinul albastru este vivipar, dand nastere unor pui, dupa o perioada de gestatie cuprinsa intre 9 si 12 luni. In functie de dimensiunile femelei, aceasta poate fata un numar maxim de 135 de pui - in medie, insa, numarul lor este cuprins intre 25 si 50. Maturitatea este atinsa la aproximativ 5-6 ani de la nastere. Speranta de viata a rechinilor albastri este de 20 de ani.

Desi a fost deseori observat inotand lent, rechinul albastru este capabil de miscari rapide, mai ales daca este intaratat sau infometat. De regula, isi inconjoara de mai multe ori prada, inainte de a o ataca. Se hraneste cu pesti mici, cu pesti ososi sau calmari, dar nu ocoleste nici prazile mai mari, inclusiv mamiferele.